Mausoleul ,,EROILOR NEAMULUI” de la Marasesti

Mausoleul a fost construit in urma propunerii facute la data de 8 iunie 1919 in Congresul Societatii Ortodoxe a Femeilor Romane. Comitetului de Initiativa a fost format din: Presedinte Alexandrina Cantacuzino, Nicolae Iorga, Gen. C. Cristescu, ing. C Bals, Maria Glagoveanu, Elena Odobescu, Elena Davila, ing. N. Micrescu si Zoe Gh. Rarincescu . Lucrarile au fost incepute in 1923 pe terenul donat de mosierul Georges Negroponte si au fost finalizate la 18 septembrie 1938 cand a avut loc sfintirea in prezenta Familiei Regale.

Monument de arhitectura funerara, Mausoleul Eroilor dela Marasesti este unicat, atat prin valoarea lui arhitecturala cat si ca proportii; este opera unor autori de prestigiu: arh. George Cristinel, sculptorii Ion Jalea si Cornel Medrea, Pictorul Eduard Saulescu.

Constructie masiva, cu un contur octogonal neregulat si in forma de piramida, Mausoleul prezinta o simetrie perfecta fata de axa est-vest care reprezinta si calea de acces. Intregul ansamblu este format din: mausoleu, muzeul luptelor de la Marasesti , platforme si terase exterioare, terasarea in trepte, alei de acces, ansamblul statuar si monumentul ce marcheaza perimetrul in care a fost amplasat Mormantul Eroului Necunoscut intre anii 1950-1993.
In mausoleu se afla depuse ramasitele eroilor din peste 250 de mari unitati ale Armatei Romaniei: Regimentele 18,23,31,41,48,75 Infanterie; 1926 eroi nominalizati, 106 eroi necunoscuti – depusi in 152 cripte individuale, 8 cripte comune cu 3000 de eroi si 600 in osuarul central de sub sarcofagul generalului Eremia Grigorescu (reinhumati aici in 29.08.1924). In culoarul Cavalerilor se afla criptele eroilor: lt. Gabriel Pruncu, lt. col. Arthur Virtejanu, copilul-erou Maria Zaharia (Mariuca), mr. Grigore Ignat, preotii Ionescu Cazacu Stefan si Nicolau Grigore.

Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv

Soseaua Nationala DN 2 Bucuresti – Focsani – Suceava E85 – pe partea stanga a soselei, amplasat pe o proeminenta a terenului, la o distanta de cca 1 km nord de Statuia Victoriei de la Tisita.

Foto1 Foto2 Foto3 Foto4 Foto5

TROITA EROILOR RAZBOIULUI PENTRU INTREGIREA NEAMULUI ROMANESC

Amplasata in fata Clubului Elevilor (langa Primarie), ridicata in 1942 si daramanata in 1945; dupa 1989, Veteranii de Razboi din Marasesti ridica in acelasi loc TROITA-MONUMENT, pentru pomenirea si cinstirea Eroilor cazuti in Razboiul de Neatarnare, dupa proiectul Profesorului Valerian Simion, veteran local.

Foto1

BAZA DE AGREMENT MARASESTI

Baza de agrement Marasesti, situata in incinta stadionului din oras, cu intrare de la E85, va asteapta in fiecare zi pe fiecare dintre dumneavoastra. Locatia dispune de 3 piscine, dintre care una pentru copii, 120 de sezlonguri, un bar de unde va puteti cumpara racoritoare si preparate la gratar, care pot fi servite la terasa din incinta complexului.
Pretul unui bilet este de 10 lei, iar al unui abonament de 100 de lei.
De luni pana vineri, copiii intre 7 si 12 ani vor plati 5 lei iar adultii 10 lei iar in zilele de sambata si duminica pretul va fi de 15 lei pentru adulti si 10 lei pentru persoanele sub 18 ani.
Copiii si persoanele cu grad de handicap au acces gratuit.
In fiecare seara de vineri si sambata vor fi petreceri in aer liber.

Va asteptam!

Foto1 Foto2 Foto3 Foto4 Foto5

LACUL DE ACUMULARE CALIMANESTI SI BARAJUL PADURENI!

Prezentare

Lacul de acumulare de la Calimanesti se intinde din dreptul satului Domnesti, trecand pe langa Pufesti, Ciorani si Calimanesti, oprindu-se in apropiere de Padureni, localitate in dreptul careia se afla si portile barajului.

Descriere acces

Rute: 1. Pe DN2 Marasesti – Haret – Calimanesti
2. Panciu – Movilita – Ciorani
3. Adjud – Domnesti – Pufesti – Ciorani.

Foto1 Foto2 Foto3 Foto4

PLAJA DOAGA

Plaja privata de la Doaga este un loc de agrement intrat de mult in obisnuinta locuitorilor oraselor din apropierea sa si nu numai, corespunzand in mare masura conditiilor de scaldat. Exista zona special amenajata pentru imbaiere si pentru plaja pe nisip.

La Plaja Doaga se gaseste un serviciu de salvare ce este dotat cu barca si punct de prim ajutor, alaturi de cateva grupuri sanitare amenajate ce dispun de dusuri. Se gasesc aici avertizoare pentru adancime si geamanduri. Turistii ce ajung aici pot profita de preparatele facute la gratar si isi pot petrece noaptea in casutele aflata in campingul situat in zona de agrement. Casutele au pat simplu, dublu sau 2 paturi simple. Pe langa locurile de cazare se mai gaseste aici si o terasa cu bucatarie, bar, grup sanitar, avand capacitatea de 100 de locuri.

Daca pina acum cei incalziti de canicula din orase alegeau sa mearga la o baie racoroasa pe la jumatatea lunii iunie, acum, acestia au luat deja cu asalt plajele din imprejurimile orasului. Plaja Doaga ramine varianta cea mai agreata de catre marasesteni, panceni, focsaneni, dar si galatenii din zona Tecuciului, in conditii in care acolo se gasesc conditii optime.

Contra unei taxe, turistii pot face plaja pe sezlong, cu o umbrela deasupra capului, iar proprietarii ofera posibilitatea intinderii prosoapelor sau cearsafurilor langa malul apei. Administratorul Plajei Doaga ii asigura pe turisti ca in acest moment exista toate conditiile de imbaiere si de petrecere a timpului liber. Ca si in anii precedenti, aici functioneaza si o terasa, unde cei veniti la plaja pot bea o bere, un suc sau o apa minerala. De asemenea, se pot servi preparate la gratar. Seara, administratorii plajei organizeaza o discoteca in aer liber.

Foto1 Foto2 Foto3

Casa de cultura „Emanoil Petrut”

SCURT ISTORIC

Începând din 1920, o dată cu trecerea Mărăşeştiului la rangul de oraş şi o data cu îmfăptuirea României Mari, se creează premizele unor puternice manifestări culturale. Oraşul începe să fie vizitat tot mai des de turişti, de personalităţi marcante şi de reprezentanţi ai Curţii Regale. Se face simţită o remarcabilă viaţă spirituală, impulsionată de intelectualitatea venită în urbe formată din învăţători, preoţi, funcţionari de la primărie şi de la celelalte instituţii şi societăţi nou înfiinţate în oraş. Se organizează serbări grandioase, manifestări de cinstire a zilelor comemorative şi aniversative, activităţi de promovare a culturii generale, istoriei locale, educaţiei şi moralei etc, cu ajutorul celor doi preoţi şi a învăţătorilor de la cele trei şcoli.
Din 1920, în holul Şcolii de Fete, fiinţează Biblioteca care va purta numele eroului anului 1917, General Eremia Grigorescu, bibliotecar fiind învăţătorul Vâlcu. În acelaşi loc, în 1931, preotul Scarlat Dumitriu va pune bazele Căminului Cultural cu denumirea aceluiaşi general de mai sus. Pe ruinele unui vechi han, devenit mai târziu grajdul taurului comunal ( proprietatea lui Negropontes), iar din 1997 sală de şedinţe a Consiliului Local, va prinde contur prima Casă de Cultură orăşenească. Aici va activa un mare cor de adulţi cu repertoriu din folclorul românesc condus multă vreme de profesorul şi veteranul de război Simion Valerian, un teatru popular cu elevi, un Ansamblu de dansuri recunoscut în toată ţara ( susţinut de către fosta fabrică „Chimica”), precum şi alte multe activităţi cultural artistice. Aici, în 1977 se va înfiinţa cel mai vechi cenaclu literar din Vrancea, cu denumirea de POESIS, condus de Constantin Ghiniţă, cunoscut astăzi sub denumirea de DOR DE EMINESCU. Acest cenaclu a fost pepiniera multor activităţi cultural-artistice, pe aici au trecut scriitori de valoare din ţară şi tot aici s-au format mulţi dintre actualii scriitori vrânceni.
În 1978 se pune piatra de temelie a Casei Ştiinţei şi Tehnicii pentru Tineret, astăzi CASA DE CULTURĂ „EMANOIL PETRUŢ”, care va fi în funcţiune oficial în 1984 şi va aparţine până în 1989 de fosta UTC. În 1990 va fi preluată de BTT, iar în 1992 patrimoniul va trece în proprietatea Primăriei oraşului Mărăşeşti. Prin Hotărârea Consiliului Local din 2001, la iniţiativa Casei de Cultură, instituţia se va înnobila cu numele marelui actor de teatru şi cinema, EMANOIL PETRUŢ, fiu al oraşului Mărăşeşti.

PRINCIPALELE REALIZĂRI ALE CASEI DE CULTURĂ „EMANOIL PETRUŢ” ( PROPRII ŞI ÎN COLABORARE) ÎN PERIOADA 1997 – 2007

• 6 AUGUST (1917) – Hotărârea Cons. Local nr.6 din 30.01.2003, ca răspuns la propunerea de stabilire a ZILEI ISTORICE A ORAŞULUI-EROU MĂRĂŞEŞTI;
• 8 NOIEMBRIE (1920): Prin venirea în ţară a Mareşalului Joffre, trimisul special al preşedintelui Franţei, Paul Deschanel, pentru a se decerna oraşului Mărăşeşti ( pe atunci comună rurală) cea mai înaltă decoraţie franceză – CRUCEA DE RĂZBOI – în şedinţa extraordinară a Parlamentului României s-a stabilit şi patronul spiritual al oraşului: ARHANGHELUL MIHAIL, cu inscripţia „PE AICI NU SE TRECE”. Din 2001, prin Hotărârea Consiliului Local Mărăşeşti se consfinţeşte oficial ziua de 8 Noiembrie ca una dintre cele mai importante sărbători ale oraşului, când are loc şi SALONUL SCRIITORILOR VRÂNCENI DE PRETUTINDENI, ajuns anul acesta la a VII-A ediţie ( festival naţional ).
• 1997-1999: Se constituie, cu caracter permanent, trupele şi formaţiile proprii Casei de Cultură „Emanoil Petruţ”, aşezământ cultural care se poate mândri că este singular în această privinţă: şaşe trupe dans modern şi breack-dance, grup satiric, grup cameral „Nopţile Mărăşeştiului”, soloşti vocali ( uşoară, populară, folk), solişti instrumentişti, recitatori, teatru copii amatori, formaţie de muzică uşoară având ca solişti: Nelu Manoliu, Otilia Gogu, Nela Bangaci –Antochie şi Nelu Pamfile.
• 8 FEBRUARIE (1932): In memoriam Emanoil Petruţ: Lectură publică.
• FEBRUARIE ( 1977): Constantin Ghiniţă înfiinţează Cenaclul Literar „Poesis” la fosta Casă de Cultură, astazi Sala Consiliului Local; din 1980 se transformă în „Spaţiul Mioritic” iar din 1992: Cenaclul Artelor „Dor de Eminescu”, fiind cel mai longeviv cenaclu vrâncean, loc de întâlnire literară pentru mulţi scriitori vrânceni şi din ţară.
• FEBRUARIE 1998: Ia fiinţă Revista de Istorie şi Artă „Clio”, red. şef prof. Aurel Neculai, Şc. Nr. 1( în colaborare ), revistă deja intrată în circuit naţional, câştigătoare a trei premii importante.
• 6 AUGUST 1998: Se inaugurează MONUMENTUL II JOFFRE în parcul mare al oraşului, iniţiatori fiind UVRUV din România, Primăria oraşului Mărăşeşti şi Casa de Cultură „Emanoil Petruţ”
• 1998-2001: Se editează JURNALUL DE MĂRĂŞEŞTI, ziar bilunar cu sediul la Casa de Cultură, red. şef Constantin Ghiniţă.
• 1998: La iniţiativa Jurnalului de Mărăşeşti se înfiinţează Comitetul de Sprijin şi Iniţiativă al oraşului Mărăşeşti, care s-a dorit apolitic, cu activitate bogată de-a lungul anilor.
• 13 MAI 2000: Emoţionantă sărbătoare la Monumentul II JOFFRE prilejuită de prezenţa grupului de 160 tineri ofiţeri din Jandarmeria Franceză, condus de Gen. Fournaise, care au adus omagiul lor Mareşalului Joffre şi oraşului Mărăşeşti.
• OCTOMBRIE 2000: Apare primul numar al revistei „Liceul Meu”; redactori fondatori: Mihaela Şerban şi Jan Mircea Stoean. În prezent, redactor şef, prof. Carmen Bostan ( în colaborare).
• 8 NOIEMBRIE 2000: Se organizează prima ediţie a Festivalului Naţional: SALONUL SCRIITORILOR VRÂNCENI DE PRETUTINDENI, în prezent la a şaptea ediţie.
• MAI 2001: Se înfiinţează festivalul anual PARADA REVISTELOR ŞCOLARE JUDEŢENE, înscrisă în Manifestările Revistei „Clio”, în colaborare cu Şc. Nr. 1 Mărăşeşti.
• 8 NOIEMBRIE 2001: Mare sărbătoare la Monumentul II Joffre, când s-au decernat 9 titluri de CETĂŢEAN DE ONOARE AL ORAŞULUI-EROU MĂRĂŞEŞTI: Jacqoues Chirac, preşedintele Franţei, Pierre Menat şi Ernest Segura de la ambasada Franţei la Bucureşti, doi reprezentanţi de frunte ai veteranilor din Franţa, Col. Cucu Ştefan, preşedinte UVRUV din România, Corneliu Nechita, vicepreşedinte UVRUV, Decebal Bacinschi, fiu al oraşului Mărăşeşti şi primar al municipiului Focşani, precum şi veteranul nostru de război, Poponete Năstase. La cea de-a treia ediţie a Salonului Scriitorilor Vrânceni de Pretutindeni, la iniţiativa lui Constantin Ghiniţă, avea să i se decerneze acest titlu şi scriitorului născut la Mărăşeşti, Mircea Novac.
• 29 NOIEMBRIE 2001: Prin Hotărârea Consiliului Local, la
iniţiativa directorului Casei de Cultură se atribuie
aşezământului cultural denumirea de „Emanoil Petruţ”, mare
actor de teatru şi cinema născut la Mărăşeşti.
• MAI 2004: Prima ediţie a ZILEI PĂMÂNTULUI, în colaborare cu prof. Damian Nicolae de la Sc. Pufeşti, anual;
• NOIEMBRIE 2004: După o muncă de un an, cu o documentaţie bogată adunată întro viaţă, Constantin Ghinţă editează CARTEA DE AUR A ORAŞULUI-EROU MĂRĂŞEŞTI ( un exemplar în holul Primăriei Mărăşeşti ).
• 8 NOIEMBRIE 2004: Se inaugurează MUZEUL VETERANULUI ROMÂN, premieră naţională, în prezenţa M.S. Regele Mihai I al României; artizani: UVRUV România, Primăria oraşului Mărăşeşti şi Casa de Cultură „Emanoil Petruţ” Mărăşeşti.
• 9 SEPTEMBRIE 2004: Consiliul Local prin Hotărârea nr. 25 avizează favorabil documentaţia depusă de Casa de Cultură, în vederea obţinerii statutului de aşezământ cultural iar în 2005 va fi aprobat şi de către Ministerul Culturii şi Cultelor.
• DECEMBRIE 2005: Prima ediţie a FESTIVALULUI „ŞANSELOR TALE”, în colaborare cu Ateneul Popular Focşani;
• MARTIE 2007: Prima ediţie a FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL „PRIMĂVARA POEŢILOR”.

ALTE ACTIVITĂŢI

• VINEREA: Şedinţele Cenaclului Artelor „DOR DE EMINESCU”, în sala mică a Casei de Cultură;
• EXPOZIŢII PERIODICE: Pictură, desen copii, arte şi meşteşuguri, fotografie artistică, caricatură, grefică cu poezie, etc;
• CONCURSURI: De creaţie, de cultură generală, de istorie locală, etc;
• PREZENTĂRI ŞI LANSĂRI DE CARTE;
• SIMPOZIOANE: întâlniri cu personalităţi marcante din Vrancea şi din ţară;
• ACTIVITĂŢI DE CLUB: Clubul Tineretului, Clubul Femeii, Fan Club Steaua, Clubul Veteranilor de Război, Clubul Pensionarilor;
• SĂRBĂTORIREA FESTIVĂ A MAJORATULUI: Lunar elevii de la liceu care împlinesc 18 ani îşi sărbătoresc majoratul în sala mică a Casei de Cultură, cu sprijinul Primăriei oraşului Mărăşeşti;
• MANIFESTĂRI comemorative şi aniversative;
• SPECTACOLE DE DIVERTISMENT ŞI OMAGIALE, cu trupele şi formaţiile proprii, lunar;
• MICROSPECTACOLE: organizate la diverse evenimente ale Casei de Cultură şi ale oraşului;
• DIALOGURI CU VETERANII DE RĂZBOI: momente artistice şi mese festive – de 5 ori pe an ;
• CONCURSURI DE PESCUIT SPORTIV; Două pentru adulţi în perioada mai – august; şi unul pentru grupa de copii în aprilie;
• CONCURSURI DE CROSS ŞI TENIS DE MASĂ: Anual;
• SPECTACOLE DE DIVERTISMENT în deplasere;
• SPECTACOLE DE TEATRU în colaborare cu Teatrul Municipal Focşani;
• CAFENEA TEATRALĂ: CLUB DE TEATRU ŞI POEZIE în colaborare cu actori şi poeţi vrânceni;
• CLUBUL LUDIC în colaborare cu Ateneul Popular Focşani;
• COLABORARE prin contract ferm pe timp de un an de zile cu OTV şi Radio Star Musik, precum şi cu Raio Iaşi, în vederea transmiterii evenimentelor culturale din Mărăşeşti în sistem naţional;
• TURISM CULTURAL;
• LECTURI PUBLICE: Patru întâlniri pe an cu scriitorii din Filiala Uniunii Scriitorilor Bacău şi Galaţi;
• PRESELECŢII trimestriale ( spectacole ad-hoc) în vederea îmbunătăţirii şi reînnoirii trupelor şi formaţiilor proprii;
• ACŢIUNI ECOLOGICE cu membri permanenţi;
• VIZITE LA MUZEUL VETERANULUI ROMÂN;
• PARTICIPĂRI la manifestări şi cenacluri din Vrancea şi din ţară;

***
CASA DE CULTURĂ „EMANOIL PETRUŢ” M Ă R Ă Ş E Ş T I – STR. REPUBLICII 113
TEL. : 0237.26L252, 0727.707231, 0728.929980
E-MAIL: casadecultura_ep@yahoo.com
www.primariamarasesti.ro fax: 0237-260550

Mausoleul neamului

• 8 IUNIE 1919 : Zi memorabilă în istoria României. Se deschide CONGRESUL S. O. N. F. R. (Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române, fondată în 1910) având ca preşedinte de onoare pe I. P. S. S. PIMEN, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei care dă citire propunerii de a se clădi o Biserică pe Mormintele de la Mărăşeşti. Este, de fapt, ACTUL NAŞTERE AL MAUSOLEULUI ( BISERICA NEAMULUI ). Din Comitetul Executiv creat pentru ridicarea MONUMENTULUI OSUAR făceau parte : Prinţesa Alexandrina Cantacuzino ( preşedintă), Zefira Voiculescu ( secretară şi autoarea primei monografii a Mausoleului ), Nicolae Iorga, Gen. Constantin Cristescu, Ing. Nicolae Niclescu, C. Balş, Elena Davilla, Elena Odobescu, Maria Glagoveanu, Zoe Rarincescu, precum şi primarul oraşului Mărăşeşti, G. U. Negropontes.
Simbol : Eternizarea vitejiei şi sacrificiului ostaşilor români căzuţi în luptele din vara anului 1917 la Mărăşeşti.
• 7 NOIEMBRIE 1919 : Negropontes donează 20 hectare de teren pentru ridicarea Mausoleului şi va mai dona şi suma de 50 000 lei, o sumă destul de mare pentru acea vreme.
• 11 IUNIE 1921 : Premiul I, în valoare de 35 000 lei, pentru câştigarea concursului de proect al Mausoleului : Constantin Pompoiu şi George Cristinel.
• 6 IULIE 1923 : Încep lucrările propriu-zise
• 6 AUGUST 1923 : Festivitate solemnă la aşezarea temeliei Mausoleului. Au venit români din toate provinciile istorice ale ţării. Actul de întemeiere a fost zidit la temelia Mausoleului
• IULIE 1924 : Reînhumarea osemintelor Eroilor în criptele Mausoleului .
• AUGUST – SEPTEMBRIE 1924 sunt depuse în Sarcofagul Central rămăşiţele pământeşti ale Gen.-Erou Eremia Grigorescu.
• 27 SEPTEMBRIE 1924 : Inaugurarea Criptelor în prezenţa Reginei Maria. Se stabileşte cu Hramul Bisericii Neamului: SCHIMBAREA LA FAŢĂ ( 6 AUGUST)
• 22 DECEMBRIE 1924 : Are loc recepţia definitivă a Criptelor. În aceste Cripte odihnesc peste 6ooo de eroi.
• 6 AUGUST 1933 : Are loc comemorarea la care participă Regele Carol AL II-LEA. Se dă citire înaltului Decret Regal prin care se atribuie oraşului Mărăşeşti medalia VIRTUTEA MILITARĂ DE AUR.
• 1936-1938: Lucrările întrerupte în anul 1925 se reiau între anii 1936- 1938. Se ridică etajul superior dominat de CUPOLA GLORIEI, cu o friză sculptată de Ion Jalea şi Cornel Medrea, iar în interior pictură în frescă de Eduard Săulescu. Construcţia în formă circulară are înălţimea de 30 m şi diametrul de 40.
• 18 SEPTEMBRIE 1938 : În prezenţa Regelui Carol AL II-LEA are loc MAREA CEREMONIE DE INAUGURARE A MAUSOLEULUI.

MONUMENTUL II JOFFRE

MONUMENTUL DIN PARCUL MARE AL ORAŞULUI MĂRĂŞEŞTI

Ideea ridicării acestui COMPLEX MEMORIAL porneşte de la marele eveniment din 20 August 1920, când orasul Mărăşeşti a fost decorat cu cea mai înaltă medalie: CRUCEA DE RAZBOI FRANCEZA prin reprezentantul preşedintelui Franţei, Mareşalul Joffre (Invingătorul de la Marna) – şi aparţine UVRUV DIN România (Col.Cucu Stefan), Primariei oraşului Mărăşeşti (primar,Emilian Braşov) şi Casei de Cultură „Emanoil Petruţ” (Constantin Ghiniţă) aşa cum reiese şi din ACTUL CONSTITUTIV al Muzeului Veteranului Român cu sediul la Casa de Cultură (UNICUL MUZEU DE ACEST FEL DIN TARA).

joffre Artizanul,omul care a depus suflet,dăruire şi trudă (la aceste amundouă mari memoriale este GENERALUL PETRU CORNELIU NECHIA, din Moineşti,vicepreşedinte UVRUV,distins de Federaţia Europeană a Foştilor Combatanţi cu medalia „Steaua Europei” la 8 Mai 1995. De asemenea au contribuit cu aceeaşi dragoste şi Veteranii noştri din Mărăşeşti: Năstase Poponete şi Col. Ioan Durnescu,iar financiar şi Decebal Gabriel Bacinschi,primarul municipiului Focşani (fiu şi Cetăţean de Onoare al Oraşului-Erou Mărăşeşti).
6 AUGUST 1998: la aproape 8 decenii de la comemorarea Mărăşeştiului de către Guvernul Francez, Mărăşeştiul adaugă o nouă filă în CARTEA SA DE ISTORIE: inaugurarea MONUMENTULUI II DE LA MARASESTI (MONUMENTUL JOFFRE) din Parcul Mare al oraşului,care va purta şi el numele Mareşalului Joffre.
Simbol: Jertfa militarilor români şi francezi , căzuţi eroic în Primul Război Mondial, precum şi în memoria Mareşalului Joffre şi al Impăratului Napoleon al III-lea ( sprijinitorul Unirii de la l859).
Lucrarea de artă monumentală – MONUMENTUL II JOFFRE – a fost realizată de:
– arhitect: ing.Armeanu din Bacău
– sculptori: Mihai Buculei şi Ica Bolbocea din Bucureşti
– constructor: S.C.ARS 93 ACADEMY LTD din Bucureşti

Pe faţada Coloanei se mai pot citi şi inscripţiile:
. RECUNOŞTINŢĂ EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC ŞI DELEGATIEI TUTUROR EROILOR FRANCEZI DE SUB COMANDA GENERALULUI BERTHELOT CARE ŞI-AU VĂRSAT SÂNGELE PENTRU VISUL NOSTRU MILENAR, UNIREA CEA MARE.
. ÎN NUMELE PREŞEDINTELUI ŞI GUVERNULUI FRANCEZ SE DECERNEAZĂ – CRUCEA DE RĂZBOI – ORAŞULUI MARASESTI.

Inaugurarea acestui Monument la 6 AUGUST 1998 amintea parcă de ceremonialul de pe Platoul „LA RĂZOARE” din urmă cu aproape 80 de ani. Ca şi atunci, momentul inaugural a fost onorat de înalte oficialităţi franceze şi române. Din nou fanfara militară a intonat MARSEILLAISE, de data această împreună cu Imnul Naţional al României DEŞTEAPTA-TE ROMÂNE ! Şi o mulţime de participanţi, la fel de entuziasmată,care a sorbit discursuri emoţionante.

Reprezentantul Delegaţiei Franceze, col. Gerard Bieuville, profesor la Şcoala Superioară de Război din Paris, împreună cu lt.col. Gerard Planet,ataşat militar, au elogiat in discursurile lor prietenia româno-franceză, iar dl col. Stefan Cucu, preşedinte UVRUV, a sintetizat în cuvântul domniei-sale semnificaţia acestui monument: „Astăzi se inaugurează şi se sfinţeşte Monumentul Joffre ridicat in memoria Invingătorului de la Marna şi al lui Napoleon al III-lea. Pentru prima oară, în timpul zbuciumatei noastre istorii, după aproape un secol, noi, astăzi, aducem un omagiu de mare înălţime spirituală pentru gestul frăţesc prin care suntem strâns legaţi de poporul frate francez, care, atât la bine cât şi la greu, a fost alături de noi. MONUMENTUL ridicat în acest oraş-erou, unde la 1920 Mareşalul Joffre a onorat România prin recunoaştere europeană a eroismului soldaţilor români, eroism dovedit în lupta până la sacrificiu împotriva invadatorilor străini, şi pentru a cărei VICTORIE, oraşul Mărăşeşti a fost decorat cu cea mai preţioasă Medalie Franceză – CRUCEA DE RĂZBOI – reprezintă un etern simbol al prieteniei româno-franceze. El va mai aminti prin statueta lui Napoleon al III-lea, din acest complex monumental, de ajutorul acordat de Franţa poporului român în lupta sa pentru UNIRE”.